Telefon: (+40) 241 624 141 | Fax: (+40) 241 624 040 | Mobil: (+40) 720 300 314 ; (+40) 751 088 088
logo

Hotel Plutitor Serano
Excursii si croaziere in Delta Dunarii


Croaziere Delta Dunarii All Inclusive
Evenimente si petreceri private
Excursii Delta Dunarii
Team building
Birdwatching
Trasee si circuite
O experienta de neuitat in inima naturii!

Birdwatching - Arta de a privi pasarile


 Din punct de vedere al strategiei adoptate atunci cand iesim in teren pentru observatii si monitorizari, trebuie sa retinem un aspect hotarator: -Dimineata ! Cat mai de dimineata!, acesta este cuvantul de ordine. Pasarile sunt foarte, foarte matinale. In special in zilele caniculare ale verii, pasarile se trezesc in zori, cand este si maximul lor de activitate. In zonele temperate, cum este si Romania, cele mai bune perioade din an pentru observatii sunt evident, cele de primavara si toamna, cand are loc migratia si pasajul. Putini se asteapta sa afle ca si pe timpul iernii se inregistreaza o mare activitate in lumea zburatoarelor. Este vorba de asa numitul pasaj de iarna, cand populatiile de pasari nordice migreaza spre sud fortate de frigul si lipsa hranei din lunile reci. In perioadele cu vreme alternate calda si rece, frecvente primavara si toamna, activitatea pasarilor este la apogeu deoarece intensificarea curentilor de aer dinamizeaza migratia. In zilele cu vreme buna si vant puternic, migratia este la maxim, pasarile calatorind la mare inaltime, ajutate de curenti.Observarea si studierea pasarilor salbatice cu ochiul liber sau prin intermediul aparaturii ajutatoare performate de genul binoclurilor, ocheanelor si lunetelor. Cu toate acestea, multe specii de pasari pot fi identificate cu exactitate si pe baza analizarii sunetelor si cantecelor emise in perioada de imperechere sau cand sunt alarmate. Birdwatching-ul este asadar o combinatie de sport, relaxare si drumetii in natura, totul grefat pe un suport ecologist. Delta Dunarii este unica pe plan mondial, in Europa detine recordul zonei cu cea mai mare biodiversitate a pasarilor, peste 280 de pasari traiesc aici de-a lungul anului.

Califarul alb

 

Califarul Alb (Tadorna tadorna) este cel mai frumos dintre neamurile de rate salbatice care traiesc in Romania. Pe albul general al corpului se adauga verdele capului si al oglinzilor aripilor, gulerul rosu din jurul gatului si negrul remigelor (penele aripilor), al cozii si a doua dungi de pe spate. Cuibareste in gauri din pamant sau in vizuinele parasite de diferite mamifere (vulpi, bursuci), de pe malurile lacurilor dobrogene si in sud-estul Deltei Dunarii. Pentru iernare se retrage in jurul Marii Mediterane, in Asia sud-vestica si in Delta Nilului.

Chira de balta

 

Chira de balta (Sterna hirundo), alaturi de chirighita neagra si de chira mica, se numara printre cele mai frecvente specii din fauna litorala. Spatele si aripile sunt argintii, iar crestetul si ceafa-negre. Cuibareste pe gramezi de resturi vegetale, plutitoare, numite "prundoaie". In zborul planat observa suprafata apei si plonjeaza vertical, cand identifica vreun peste sau alta prada. Pentru iernare migreaza in nordul Africii, in Regiunea Golfului si in zonele de coasta din sud-vestul Asiei.

Ciocintorsul

 

Ciocintorsul (Recurvirostra avosetta) are corpul ceva mai mare decat al piciorongului, dar picioarele mai scurte, iar ciocul mai lung, cu varful curbat in sus. Penele sunt in general de culoare alba, dar negre pe crestet, ceafa si la varfurile aripilor. Are doua dungi negre pe spate si cate una pe latimea fiecarei aripi. Picioarele sunt cenusiu-albastrui. Cuibareste pe saraturi si pe plajele cu nisip. Se hraneste cu nevertebrate acvatice, pe care le culege miscand lateral ciocul, prin malul baltilor putin adanci.

Codalbul

 

Codalbul (Haliaeetus albicilla) este una dintre cele mai mari pasari de prada de zi (Accipitridae din ordinul Falconiformes) de la noi. Lungimea corpului sau atinge un metru. Culoarea penelor de pe spate este cafenie. Coada este de obicei alba, dar exista si forme atipice, fara aceasta culoare. Ciocul-brun-negricios la juvenili si galben la adulti-are o structura puternica si este lung si brusc incovoiat spre verf. Picioarele si degetele sunt galbene, iar ghearele-negre, curbate asemenea unor cangi.

Corcodelul mare

 

Corcodelul mare (Podiceps cristatus) este prezent in toate baltile de campie, dar mai ales in Delta Dunarii, ca oaspete de vara. Consuma peste, dar si larve, insecte adulte, crustacee, mormoloci si broaste, la care se adauga semintele unor plante si fragmente vegetale. Corpul lung de aproximativ 50 cm, de culoare cafenie-deschis si la gat-cu un guler de pene cafeniu-roscate.

Cormoranii

 

Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo) este doar una dintre cele peste 30 de specii din lume. In Delta Dunarii sunt de gasit cormoranul motat (Phalacrocorax aristotelis) si cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus), mult mai rari decat cel mare. Tipic pentru acestiaeste ciocul, cu un carlig in varf. Au gatul lung si coada rotunjita, cu pene rigide.

Dumbraveanca

 

Dumbraveanca (Coracias garrulus) vine in tara noastra pentru cuibarit, dupa o lunga cale de migratie din Africa sau din nord-vestul Indiei. Depune ponta in scorburi si in malurile inalte; ii plac locurile deschise, bine insorite. Are penajul verde, in amestec cu albastru si cafeniu pe spate. Zboara la mare inaltime, de unde se lasa in picaj, cu rasturnari cand pe o aripa, cand pe alta.

Egreta mare

 

Egreta mare (Egretta alba) are corpul de 0,9-1,2 m si seamana la infatisare cu barza. Doar ciocul este negru, galben spre baza, iar picioarele sunt roscat-verzui spre galbui. In rest, coloritul este alb sclipitor. Pe spate, prelungindu-se peste coada, prezinta 30-40 pene mari, albe, ornamentale, numite "egrete" sau crose, accesorii foarte pretioase in moda de altadata.

Egreta mica

 

Egreta mica (Egretta garzetta) are corpul de numai 60 cm. Este oaspete de vara, cuibarind mai ales in Delta Dunarii, in colonii mixte, cu alti starci. Ciocul este negru si la baza-albastrui. Picioarele sunt si ele negre, dar au degetele galben-verzui. In rest, coloritul este alb-imaculat. La ceafa si pe spate prezinta cateva pene deosebit de frumoase, folosite altadata ca podoabe vestimentare.

Fluierarul de mlastina

 

Fluierarul de mlastina (Tringa glareola) are penele de culoare cafenie-inchis, cu pete pamantii, mai deschise. Partea ventrala a corpului este predominant alba. Este foarte galagios; se alarmeaza usor si se inalta rapid in zbor. Ierneaza in Africa si revine la noi in tara primavara, mai mult in pasajul spre nord si mai putin pentru cuibarit.

Gainusa de balta

 

Gainusa de balta (Gallinula chloropus) este prezenta atat in Delta Dunariicat si in alte balti. Ii lipseste membrana interdigitala, in schimb are degetele foarte lungi, pentru a calca pe frunzele plutitoare. Este insa o foarte buna inotatoare si scufundatoare, ceea ce o ajuta la cautarea hranei: frunze si muguri ale plantelor acvatice, iar ocazional-mici nevertebrate. Toamna migreaza in zonele circummediteraneene. Este ocrotita de Legea 103/1996.

Gasca cu gatul rosu

 

Gasca cu gatul rosu (Branta ruficollis) nu depaseste 50 cm lungime. Este gasca cu penajul cel mai frumos colorat: caramiziu-aprins pe obraji, gat si partea anterioara a pieptului. In rest-penaj intunecat, tivit cu dungi sinuoase, albe. Cuibareste in regiunile arctice, iar iarna migreaza in special in complexul lagunar Razelm-Sinoe. 

Gasca de vara

 

Gasca de vara (Anser anser) este singura specie care ramane pe teritoriul Romaniei si pentru cuibarit. Delta Dunarii, stufariile dese si plaurul vechi din complexul lagunar Razelm-Sinoe sunt locurile preferate. Corpul cenusiu, cu dungi subtiri, transversale, este de culoare mai deschisa. Este stramosul multor gaste de rase domestice, cu care, ocazional, se si incruciseaza. In iernile mai blande, populatiile nordice ajung in Delta Dunarii si, impreuna cu cele sedentare, ierneaza in lagunele marine si pe baltile care nu ingheata. Cele mai multe insa migreaza pentru iernat in nord-estul Marii Mediterane.

Lebedele

 

Lebedele (Cygnus sp.) sunt de trei feluri: de vara (C.olor), de iarna (C.cygnus) si mica (C.bewickii)-ultima neaparand in Delta Dunarii decat accidental. Au corpul lung de 1,2-1,5 m, sunt de culoare alba, doar ciocul avand varful negru si galben la baza, iar picioarele fiind negre. Sunt migratoare. Lebada de vara soseste in Delta Dunarii in sezonul cald, numai pentru cuibarit. Iarna o petrece in sudul Marii Caspice, in Delta Nilului si estul Marii Mediterane. Numai in iernile blande alege sa ramana in lagunele Marii Negre sau chiar in baltile din interiorul tarii noastre. In schimb, lebada de iarna obisnuieste sa cuibareasca in nordul Siberiei, venind in Delta Dunarii si in Complexul Razelm-Sinoe numai pentru iernat. Toate speciile mentionate sunt ocrotite si figureaza in Anexa 2 a Legii 103/1996, la categoria "pasari din fauna salbatica", a caror vanare este interzisa. 

Lopatarii

 

Lopatarul (Platalea leucorodia) este o pasare de vara, putand fi intalnit mai des in Delta Dunarii. Are coloritul alb, cu putin galben la baza ciocului, la ceafa-unde prezinta si cateva pene lungi de 18-20 cm, si in dreptul gusei. Ciocul este negru-albastrui, cu varful mult latit. 

Pelicanii

 

Pelicanii sunt de doua feluri: comuni (Pelecanus onocrotalus) si creti (Pelecanus crispus). Au corpul mai mare decat al curcanilor, putand atinge lungimea de 1,9 m. Penajul este alb spre roz, la adulti, si cafeniu-inchis, la pui. Ciocul este galben-cenusiu, iar punga pieloasa de sub acesta-galbena. Picioarele sunt roz-alburii.

Pescarita razatoare

 

Pescarita razatoare (Gelochelidon nilotica) este o specie rara in lungul litoralului si in Delta Dunarii. Crestetul si ceafa sunt de culoare neagra. Spatele este argintiu, iar restul corpului este alb. Pentru cuibarit alege mici platforme plutitoare, din fragmente de plante, numite "prundoaie", din jepsi si balti cu apa mica. Iarna migreaza in vestul si centrul Africii, in sudul Arabiei si in India.

Pescarusul albastru rasaritean

 

Pescarusul albastru rasaritean (Alcedo atthis) este albastru-verzui pe spate, rosu-portocaliu pe abdomen si in dreptul ochilor si alb pe gusa si pe laturile cefei. Are coada scurta si capul relativ mare, cu ciocul foarte lung si ascutit. Obisnuieste sa-si depuna ponta in malurile lutoase. Ramane in tara noastra si peste iarna. Se hraneste cu pesti marunti si insecte acvatice. Are zborul rapid, la rasul apei, iar inainte de a plonja, bate din aripi, fara sa inainteze.

Pescarusul cu capul negru

 

In general, pescarusii (21 de specii numai in tara noastra) sunt excelenti zburatori, cu larga raspandire pe glob. Intre ei, mai rar este pescarusul cu capul negru (Larus melanocephalus). Prefera zona litorala si delta maritima. Asa cum sugereaza numele, are capul negru. Spatele este argintiu, iar penele de pe restul corpului sunt albe. Daca in timpul verii, indivizii care cuibaresc in Delta Dunarii sunt foarte putini, numarul lor creste toamna, cand se strang populatii si din alte zone europene, pentru a migra in nordul Africii. Si acesti pescarusi pot ramane in Delta, cand iernile nu sunt prea geroase. In Anexa 2 a Legii 103/1996 figureaza la pozitia 109, sub genericul pescarusul (Larus sp.)

Piciorongul

 

Piciorongul (Himantopus himantopus) este una dintre cele aproximativ 160 de specii ale familiei Charadriidae, cu raspandire pe toate continentele. Are lungimea corpului de 35-45 cm. Culoarea de pe spate si aripi este neagra, asa cum este si ciocul lung si subtire.Picioarele inalte sunt de culoare rosie. 

Pitigoiul pungar

 

Pitigoiul pungar (Remiz pendulinus) are corpul de 10-11 cm, cat o pitulice. Prefera locurile umede, cu salcii si plopi, in apropierea apelor. Pe cap si coada este cenusiu-galbui, iar pe spate-brun. Pieptul si abdomenul sunt roscate. Ciocul este galbui, cu varful negricios, conic si dur, ascutit la varf. Picioarele sunt cenusiu-albastrui. Construieste un cuib caracteristic, tesut in forma unui cimpoi, cu o intrare in partea superioara si prins cu fire textile sau de plante, de ramura unei salcii, la 1-2 m deasupra apei.

Presura galbena

 

Presura galbena (Emberiza citrinella) prefera habitatele deschise, cu rare tufe de arbusti. Vara traieste mai mult solitara, dar pentru iarna se aduna in stoluri; este sedentara, Masculii au capul, gatul si abdomenul de un galben mai curat decat la femele, la care capul are nuante mai inchise, dar nu este negru-caracteristic presurei cap-negru (Emberiza melanocephala). Ponta consta din 4-5 oua, plasate intr-un cuib mic, situate in tufisuri, la numai 60-100 cm de sol.

Prigoria

 

Prigoria (Merops apiaster) este una dintre pasarile cel mai frumos colorate. Are capul si spatele cafenii, barbia galbena, pieptul albastru, coada verde, galbene, cu nuante de cafeniu si verde. Pentru iarna se retrage in Africa tropicala. In sezonul cald vine in tara noastra si isi amenajeaza cuiburile in gauri pe care le sapa in maluri si aflorimente din regiuni deschise, de mica altitudine. Vaneaza orice fel de insecte, pe care le prinde in zbor. Deoarece nu ocoleste nici albinele, i se mai spune albinarel.

Pui de pescarus argintiu

 

Pui de pescarus argintiu (Larus argentatus) abia parasind cuibul de pe o plaja nisipoasa. Din ponta de 4-6 oua ajung la eclozare 3-4 pui, nidifugi (care se pot deplasa imediat), al caror puf galbui-cenusiu este repede inlocuit cu pene cafenii, stropite cu alb.

Pupaza

 

Pupaza (Upupa epops) are lungimea corpului de 25-28 cm. Corpul este cafeniu, cu aripile si coada negricioase si cu dungi transversale, albe. Pe cap prezinta o creasta de pene mai lungi, care pot fi stranse sau dispuse ca un evantai. Ciocul lung si curbat, ascutit la varf, este de culoare cafenie-deschis. Picioarele sunt cenusii. Traieste in locuri deschise, cu arbori izolati si in livezi, de unde culege larvele si insectele adulte-cele mai multe daunatoare.

Rata cu capul negru

 

Rata cu capul negru (Aythya marila) este in Delta Dunarii si in complexul lagunar Razelm-Sinoe doar oaspete de iarna. Vara cuibareste in nordul Eurasiei. Unele populatii isi continua drumul mai spre sud si poposesc din nou in Delta Dunarii, primavara, cand se reintorc spre nord. Partea anterioara a corpului are penajul negru la masculi (si spre cafeniu la femele), cenusiu-deschis pe spate si alb pe laturile corpului.

Rata pestrita

 

Rata pestrita (Anas strepera) are o lungime de aproximativ 50 cm, masculii-ceva mai mari-putand atinge 56 cm. Culoarea corpului: cafeniu-deschis, stropit cu pete brune, mai mari pe partea dorsala si mai mici pe cea ventrala. Marginile ciocului sunt de culoare galbuie-inchis si numai partea dorsala este neagra. Membrele sunt brun-verzui spre galben.

Sorecarul incaltat

 

Sorecarul incaltat (Buteo lagopus) este o pasare rapitoare de zi, cu lungimea corpului pana la 60 cm si anvergura aripilor de 1,2-1,5 m. Culoarea penajului este variabila. Indivizii care vin in Delta Dunarii pentru perioada noiembrie-martie cuibaresc in zona tundrei euro-asiatice. Penajul corpului este brun, coada albicioasa, terminata cu o banda de culoare cenusie-inchis.

Starcii

 

Starcul cenusiu (Ardea cinerea) si cel rosu (Ardea purpurea) fac parte din familia Ardeidae, cu peste 200 de specii, cu larga raspandire pe glob. Au corpul lung de pana la un metru, fiind cei mai mari dintre starcii care vin in tara. Forma generala este asemanatoare celei a berzei: picioare inalte, gat si cioc lungi.

Tiganusul

 

Tiganusul (Plegadis falcinnellus) este relativ frecvent in Delta Dunarii. Numele popular i se trage de la culoarea neagra a penelor, cu puternice reflexe metalice, verzui. Umerii, capul si gatul au nuante de roscat. Obisnuieste sa cuibareasca in amestec cu alti starci, in salciile inconjurate de stufarii dese. Se hraneste cu lipitori, rame, melci si tritoni. Pentru iarna, migreaza pana in Valea Nilului.